PREZENTARE

AMPLASAMENT

Cireșu este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Bunoaica, Cireșu (reședința), Jupânești și Negrușa.
Localități Vecine: Bahna (DJ607B – 7.00 km) ; Balta (DJ607B – 12.00 km); Breznița-Ocol (DJ607B – 15.00 km) ; Podeni (DC – 8.00 km)

ASPECTE ETNOGRAFICE

Localitatea cu nume predestinat, Cireșu, din județul Mehedinți, renaște cu fiecare primăvară. Aici se face cea mai aromată țuică de cireșe, o tradiție veche de secole pentru cei 900 de oameni care trăiesc aici. Localnicii au o rețetă aparte, băutura a cucerit chiar și străinii care au gustat-o.
În comuna Cireșu nu există gospodărie fără măcar un cireș în curte. Sunt peste 30 de hectare de livezi. În lunile iunie-iulie, se face celebra țuică de Cireșu.
Autoritățile din Cireșu cunosc potențialul zonei. Și fac demersuri să înregistreze la OSIM țuica de cireșe. Tradiția pregătirii tăriei este veche de sute de ani. De 15 ani, în comună se ține un concurs pentru cea mai buna țuică de cireșe și sute de localnici participă la competiție.

AȘEZARE ȘI RELIEF

Cireșu este o comună formată din satele Bunoaica, Cireșu (reședința), Jupânești și Negrușa. Comuna Cireșu este situată în partea de nord-vest a județului Mehedinți. Zona prezintă un relief predominant deluros cu formațiuni carstice, cu poieni și lunci străbătute de râurile Bahna și Topolnița.

CLIMA

Regimul climateric este de tip temperat cu influențe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9°C.

VEGETAȚIE

Covorul vegetal are caractere de munți scunzi; se încadrează în etajul nemoral (al pădurilor de stejar), subetajul de amestec fag – gorun; în partea de S și SV pe suprafețe apreciabile se dezvoltă păduri submediteraneene de stejar pufos (Qvercus pubescens, Q. virgiliana), de cer și gârniță (Q. cerris, Q. frainetto), cărpiniță (Carpinus orientalis), gorun balcanic (Q. dalechampii), cu sâmbovină (Celtis australis) și nuc (Juglans regia) sau cu alun turcesc (Corylus colurna)- Dealul Dubova, DI. Vărănic, Dl. Oglănicului, versantul dunărean etc;
– pădurile de fag sunt alcătuite din fagul balcanic (Fagus sylvatica ssp moesiaca);
– tufișurile sunt de tip submediteranean („șibleacuri”), alcătuite din specii submediteraneene, carpato – balcanice și sud-europene termofile precum: mojdreanul (Fraxinus ornus), cărpiniță, liliac (Syringa vulgaris), corn (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggigria), dârmox (Viburnum lantana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), nuc etc.

FAUNA

– particularitatea faunei constă în prezența numeroaselor elemente faunistice de diferite origini; dintre reptile, o notă aparte o dau două specii mediteraneene: vipera cu corn (Vipera ammodytes), care preferă suprafețele calcarose și broasca țestoasă de uscat (Testudo hermanni hermanni);
– dintre batracieni aici trăiește broasca râioasă cafenie (Bufo bufo), tritonul (Triturus vulgaris) și salamandra (Salamandra salamandra);
– în pădurile de fag din partea nordică și nord-vestică și pe văile Coșuștei și ale afluenților ei trăiește ursul (Ursus arctos) – animal specific pădurilor de munte; tot în pădurile de fag și de fag cu gorun trăiesc: veverița (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes), viezurele (Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), pârșul mare (Glis glis), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula) și, mai rar, lupul (Canis lupus).

POPULAȚIA

La nivelul anului 2020 numărul de locuitori: sat Bunoaica – 206, sat Cireșu – 314, sat Jupânești – 170, sat Negrușa – 180;
Numărul de sate din comună: 4 sate componente;
Numărul de gospodării din comună în anul 2020: 662.

Evoluția populației în perioada 2011-2021